Organismul nostru funcționează diferit nu numai pe parcursul unei zile, ci și în relație cu modificările de climă, lumină sau temperatură din fiecare anotimp. Glandele endocrine secretă hormonii responsabili de succesiunea somn-veghe, apetit, producția de căldură, transpirație, capacitatea de muncă și rezistența la efort. Este recomandat să respectăm ritmul metabolismului și să adaptăm dieta zilnică cerințelor corpului, folosindu-ne de alimentele de sezon pentru a satisface necesarul de proteine, glucide și lipide, dar mai ales pe cel de vitamine, minerale și fitonutrienți – elementele cheie pentru sănătate.

Factorii de mediu care influențează consumul de alimente

Momentul din zi

Corpul nostru funcționează după ceas:

dimineața devreme sunt eliberați hormonii de trezire care au ca efect pregătirea tuturor celulelor și sistemelor pentru activitatea de peste zi

la ora 11:00 și 17:00 se descarcă insulină, hormon care scade glicemia și „cere“ o mică gustare

spre seară metabolismul încetinește și organismul se pregătește de culcare datorită sintezei de hormoni cu rol de liniștire și refacere.

Toată această activitate determină senzația de foame și duce implicit la consumul de alimente, „combustibilul“ care furnizează energia necesară funcționării organismului.

Dieta dupa anotimpuri _ fotoAvem nevoie de 3 mese principale și 2 gustări; micul dejun și prânzul acoperă nevoile calorice sporite din prima parte a zilei, în timp ce masa de seară trebuie să fie cât mai ușoară. Deoarece procesele de digestie durează în medie 3-4 ore este logic să facem o nouă “alimentare“ la măcar 5-6 ore distanță de ultima masă.

Această ritmicitate în secreția hormonilor este influențat major de succesiunea zi/noapte, experimentele efectuate cu persoane ținute continuu în încăperi fără ferestre, la lumină artificială, demonstrând că după câteva săptămâni se pierde orientarea în timp, nu mai știu când să se trezească sau să se culce și nici când trebuie să mănânce.

Condițiile de climă

Temperatura mediului ambiant influențează major aportul alimentar; metabolismul celor care trăiesc în țările nordice cheltuiește mai multe calorii pentru menținerea constantă a celor 37°C proprii corpului uman, în timp ce la tropice aportul zilnic poate fi cu 500-1000 calorii mai mic. Temperatura crescută are și un efect direct asupra sistemului nervos, inhibă centrul foamei din hipotalamus și scade aportul alimentar, de aceea vom mânca mai mult iarna și mai puțin vara.

Clima umedă și caldă împiedică evaporarea transpirației și blochează eficient senzația de

foame, prin urmare ne va fi mai ușor să rezistăm tentațiilor alimentare dacă în vacanța de vară mergem la mare și nu la munte.

Schimbările bruște de temperatură sau de anotimp supun organismul unui efort de adaptare solicitând intens funcțiile fizice și psihice, de unde fenomenul numit „astenie de primăvară“ sau „depresie de toamnă“.

Suntem meteodependenți mai mult decât ne place să recunoaștem și, precum animalele, este firesc să fim apatici și fără chef de viață când afară e întuneric sau frig și să ne lăsăm hormonii „să zburde“ odată cu zilele lungi și însorite. Cum buna-dispoziție și apetitul merg mână în mână, perioadele care predispun la îngrășare sunt toamna și iarna, în timp ce vara, cu vacanțele la mare și hainele foarte subțiri, este anotimpul de elecție pentru a fi într-o formă maximă, inclusiv dietele fiind mai ușor de respectat acum. Nu numai cantitatea de alimente are variații sezoniere, ci și tipul de nutrienți din dietă suferă modificări calendaristice: frigul impune consumul unor produse mai concentrate în calorii (proteine, grăsimi de origine animală) care să permită organismului să-și acopere nevoile energetice sporite și chiar să facă mici rezerve de țesut adipos, în vreme ce temperatura crescută dictează preferința pentru alimentele ușor de digerat (fructe, legume, pește).

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *